Tu ştii cât de gamer eşti? Parcurge acest quiz şi convinge-te singur!
Foloseşte MOUSE-ul.
joi, septembrie 17
Un Tower Defense autentic în care trebuie să protejezi clădirea Parlamentului de valurile de candidaţi. Plasează cât mai strategic tunurile şi upgradeaza-le. Controlul se face folosind MOUSE-ul.
FULL SCREEN
Te rog lasă un comentariu dacă ţi-a plăcut şi dacă mai vrei, spune şi ce "feţe" vrei să mai vezi. Mulţumesc!
Te rog lasă un comentariu dacă ţi-a plăcut şi dacă mai vrei, spune şi ce "feţe" vrei să mai vezi. Mulţumesc!
Presedintele Traian Basescu s-a intilnit, ieri, 16 septembrie, cu actionarul majoritar, cu administratorii si liderii Sindicatului, precum si cu o parte dintre salariatii Rafo Onesti. Seful statului a raspuns invitatiei acestora si a venit la Onesti sa vada, pe viu, daca Programul de investitii inceput in acest an este o realitate, dupa atitea zvonuri care aratau ca instalatiile de rafinare sint doar taiate si vindute la fier vechi. In constiinta rafinorilor, Traian Basescu a ramas de pomina cu celebra expresie “Jafo” pe care a lansat-o la adresa Rafo pe vremea cind era doar ministru al Transporturilor, dar ieri a tinut sa-si indrepte “greseala” si s-a declarat 
incintat de modul in care rafinaria a evoluat si tehnologic, sub noul actionariat majoritar, dar si prin achitarea in totalitate a datoriilor de milioane de euro la bugetul de stat.
Vizita sefului statului i-a mobilizat, ieri, la Onesti, si pe liderii sindicatului de la Uton – fabricantul de utilaj chimic care colaboreaza din plin cu Rafo, dar si pe Virgiliu Bancila, presedintele Consiliului de Administratie al Chimcomplex Borzesti, de asemenea partener de afaceri al rafinariei. Cum era, insa, de asteptat, el a fost intimpinat si de un grup de fruntasi ai PD-L (primari, parlamentari si membri de partid), care insa au avut pe tot parcursul vizitei o prezenta discreta.
“Lucrati aici?”
Traian Basescu a descins, in Rafo, dintr-o limuzina oficiala, care l-a adus, de la locul in care a aterizat cu elicopterul prezidential, direct in curtea Rafo. “Lucrati aici?” – au fost primele sale cuvinte, catre rafinoriii adunati in fata pavilionului administrativ. Dupa care a si primit primele motivatii pentru invitatia facuta de la liderul sindicatului Rafinorul, Ion Marian. Sefului statului i-au fost prezentati actionarul majoritar, Iakov Goldovskiy, si directorul general Miroslav Dermendjiev, precum si ceilalti invitati, cu care s-a intretinut, apoi, separat, pret de un sfert de ora. Acolo, Traian Basescu a ascultat un raport mai detaliat al situatiei in care se gaseste Rafo acum, al stadiului Programului de investitii si modernizare si al nevoii de sprijin din partea statului pentru un imprumut bancar de 330 de miliaone de euro pentru aceste investitii. Rafinaria nu poate accesa, insa, linii de credit bancare pentru ca se afla inca in Program de reorganizare judiciara, prelungit nejustificat de mult in justitie datorita pretentiilor ciudate ale unor creditori. “Am intelesc ca Rafo si-a achitat toate datoriile la stat – a spus seful statului. Avea circa 250 de milioane de euro, pe vremea cind eu ii spuneam “Jafo”, si nu am venit la ei decit dupa ce am constatat ca noi proprietari si-au achitat datoriile. Aici a inceput o investitie pentru retehnologizare. Datorita crizei, obtinerea de credite pentru continuarea programului de retehnologizare este dificila. Solicitarea companiei de a primi garantii de la statul roman, mi se pare ca este un lucru asupra caruia guvernul trebuie sa reactionaeze pozitiv, cu atit mai mult cu cit acelasi lucru l-am facut pentru Oltchim Rimnicu Vilcea, pentru Ford, il facem pentru Renault. Nu vad de ce nu am face-o pentru Rafo. Indiferent de actionaroiatul pe care il are”.
Rafinaria in trei pasi
Traian Basescu a vizitat, apoi, trei dintre punctele importante de lucru din Rafo. Aici a ascultat explicatiile directorului general adjunct, Alexander Gadetskiy, manager de proiect. Primul popas a fost acolo unde incepe prelucrarea titeiului – Distilarea Atmosferica si in Vid. Astfel, au fost vazute fabrica de hidrogen, materie ceruta suplimentar de noile tehnologii, instalatia de hidrofinare distilare in vid, Cocsarea noua (80% din utilaje sint venite), au fost vazute instalatiiile Desulfurare Gaze si Recuperare Sulf si Cracarea Catalitica.
Asupra unor concluzii cu privire la situatia de la Rafo, in urma acestei vizite, vom reveni.
incintat de modul in care rafinaria a evoluat si tehnologic, sub noul actionariat majoritar, dar si prin achitarea in totalitate a datoriilor de milioane de euro la bugetul de stat.Vizita sefului statului i-a mobilizat, ieri, la Onesti, si pe liderii sindicatului de la Uton – fabricantul de utilaj chimic care colaboreaza din plin cu Rafo, dar si pe Virgiliu Bancila, presedintele Consiliului de Administratie al Chimcomplex Borzesti, de asemenea partener de afaceri al rafinariei. Cum era, insa, de asteptat, el a fost intimpinat si de un grup de fruntasi ai PD-L (primari, parlamentari si membri de partid), care insa au avut pe tot parcursul vizitei o prezenta discreta.
“Lucrati aici?”
Traian Basescu a descins, in Rafo, dintr-o limuzina oficiala, care l-a adus, de la locul in care a aterizat cu elicopterul prezidential, direct in curtea Rafo. “Lucrati aici?” – au fost primele sale cuvinte, catre rafinoriii adunati in fata pavilionului administrativ. Dupa care a si primit primele motivatii pentru invitatia facuta de la liderul sindicatului Rafinorul, Ion Marian. Sefului statului i-au fost prezentati actionarul majoritar, Iakov Goldovskiy, si directorul general Miroslav Dermendjiev, precum si ceilalti invitati, cu care s-a intretinut, apoi, separat, pret de un sfert de ora. Acolo, Traian Basescu a ascultat un raport mai detaliat al situatiei in care se gaseste Rafo acum, al stadiului Programului de investitii si modernizare si al nevoii de sprijin din partea statului pentru un imprumut bancar de 330 de miliaone de euro pentru aceste investitii. Rafinaria nu poate accesa, insa, linii de credit bancare pentru ca se afla inca in Program de reorganizare judiciara, prelungit nejustificat de mult in justitie datorita pretentiilor ciudate ale unor creditori. “Am intelesc ca Rafo si-a achitat toate datoriile la stat – a spus seful statului. Avea circa 250 de milioane de euro, pe vremea cind eu ii spuneam “Jafo”, si nu am venit la ei decit dupa ce am constatat ca noi proprietari si-au achitat datoriile. Aici a inceput o investitie pentru retehnologizare. Datorita crizei, obtinerea de credite pentru continuarea programului de retehnologizare este dificila. Solicitarea companiei de a primi garantii de la statul roman, mi se pare ca este un lucru asupra caruia guvernul trebuie sa reactionaeze pozitiv, cu atit mai mult cu cit acelasi lucru l-am facut pentru Oltchim Rimnicu Vilcea, pentru Ford, il facem pentru Renault. Nu vad de ce nu am face-o pentru Rafo. Indiferent de actionaroiatul pe care il are”.
Rafinaria in trei pasi
Traian Basescu a vizitat, apoi, trei dintre punctele importante de lucru din Rafo. Aici a ascultat explicatiile directorului general adjunct, Alexander Gadetskiy, manager de proiect. Primul popas a fost acolo unde incepe prelucrarea titeiului – Distilarea Atmosferica si in Vid. Astfel, au fost vazute fabrica de hidrogen, materie ceruta suplimentar de noile tehnologii, instalatia de hidrofinare distilare in vid, Cocsarea noua (80% din utilaje sint venite), au fost vazute instalatiiile Desulfurare Gaze si Recuperare Sulf si Cracarea Catalitica.
Asupra unor concluzii cu privire la situatia de la Rafo, in urma acestei vizite, vom reveni.
In codrul verde nu se mai pierde
Nu se mai vede urma de cal
Pe la izvoare nu mai apare
Umbra calare-a vreunui haiduc
Unde s-au dus, cind au apus
Anii de sus ai gloriei lor?
Unde-s pistoalele? Unde-s pumnalele?
Caii si flintele haiducilor?
La drumul mare nu mai apare
Sa mai omoare cate-un ciocoi
Sa ia toti banii pentru taranii,
Pentru sarmanii plini de nevoi
Unde s-au dus, cind au apus
Anii de sus ai gloriei lor?
Unde-s pistoalele? Unde-s pumnalele?
Caii si flintele haiducïlor?
Şi oricum, cine suntem noi să-l contrazicem? ...
...mai ales la partea cu nainainainai na nainainananaina nainainaina nainananana.
" N-ai cum să nu ştii super mega prea difuzatul hit mainstream Believe de la Cher. Aş vrea să-l uit, dar nu pot. Aş vrea să mă şterg la cur cu o hârtie igienică imprimată cu faţa cuiva care are legătură cu produsul melodiei. Aş vrea să nu fi auzit de 10 ori nici Undeva în Balcani a lui Puya. Sau vreun căcat random de la Kanye West sau Akon.
Dar stai, poate nu ne-am înţeles, m-aş şterge la cur nu numai cu faţa lui Cher, ci cu întreaga industrie muzicală şi cu muzica pop în special. A murit şi Michael, regele popului, în total acord cu mine probabil. A mâncat ouă vechi de 10 ani, dacă e să dăm crezare unui zvon interesant.
Aşadar Auto-Tune e un program folosit în înregistrări de studio sau chiar performanţe live pentru a corecta frecvenţa sunetului, pentru a face vocea mai pură, mai graţioasă, mai divină. Cher însă a făcut o treabă mai şmecheră cu Auto-Tune, şi-a alterat niţel vocea în piesa Believe, a făcut-o mai sârmoasă. Asta se întâmpla în 1998, când inginerii ei de sunet au ales să ţină secret softul pe care l-au folosit la făcut vocea mai electro.
Acum vreo 2 ani Kanye West, T-Pain, Lil Wayne, Akon şi Ron Browz au redescoperit şi ei efectul Cher şi l-au folosit ca porcii până la epuizare. Kanye West declara anul trecut în legătură cu albumul 808s and Heartbreak că iubeşte Auto-Tune. Anul ăsta a coprodus cu Jay-Z albumul The Blueprint, al cărui prim single e intitulat DOA (Death Of Autotune). Kanye nu mai iubeşte Autotune, ba e chiar împotrivă. L-o fi futut, cel mai probabil, Jay-Z în gură pe ritmuri de R&B cu autotune până a clipit în semn că urăşte Autotune şi vocea sârmoasă. Bravo Jay-Z!
Războiul nu-i însă pierdut, căci târfele muzicale dintr-o ţărişoară uitată de lume numită România (care e mai nou în Balcani) abia au descoperit Autotune-ul şi s-au pus pe treabă serioasă la importat Cher în hiphop. Puya dă o lovitură puternică intelectului anul ăsta cu hitul lui Undeva în Balcani, care mi-a dat de fapt pentru prima dată de gândit în legătură cu asemănarea cu Akon şi Cher. Pe deasupra tipul nu şi-a însuşit doar vocea piţigăiată, dar şi Balcanii. Pân-acum ceva vreme eram doar gangsta, acum suntem gangsta homosexuali kicioşi din balcani, şi presimt c-o să ne şi mândrim cu ţiganii noştri. Atitudine taman opusă celei de pân-acum. Dacă nu-i asta globalizare atunci care e? "
Articol preluat de pe Dubios
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
